Just a little stop.

Ma opresc putin din relatarile "Summer of 2009" pentru un mic brainstorming. Zilele trecute, intr-o discutie filosofica despre viata cu cea mai draga persoana din viata mea, am auzit ipoteze interesante, dar si in contradictie cu modul meu de a percepe lucrurile. Ceea ce m-a surprins in mod placut a fost sa aflu ca mai exista totusi oameni care imi impartasesc gandurile pe tema asta...si anume: prietenie, oameni apropiati, legaturi intre oameni. Nu voi da exact citatul ce mi-a fost comunicat, dar ideea este aceeasi: In viata suntem singuri. Ne nastem singuri, luam decizii pe cont propriu, ne descurcam singuri, traim singuri si intr-un final murim singuri.(Osho).Nimic mai adevarat din punctul meu de vedere ! Pana acum ceva vreme aveam o parere sa spunem " general intalnita" despre asa numita prietenie. Nu pot spune ca relatiile mele cu cei din jur s-au schimbat in vreun fel pentru a ma face sa imi modific aceasta parere...Nu ! Pur si simplu am realizat ca noi suntem prieteni si ne consideram prieteni pentru ceilalti doar din nevoia de dependenta... . Poate ca prietenia este cea mai nevinovata dependenta...sau cea mai nociva? Asta depinde de perceptia si de gradul de implicare al fiecaruia.

E oarecum ciudat faptul ca am ajuns sa cred cu tarie un lucru ce nu imi imaginam ca il voi crede vreodata. Prima oara cand o persoana foarte importanta in viata mea mi-a spus: "Nu exista prieteni adevarati !" , reactia mea aducea poate cu revolutia de la 1848...,insa ulterior am stat, am gandit la rece, iar rezultatul a fost cel de fata: Nimic mai adevarat !

Stiu ca m-am contrazis prin faptul ca am mentionat 2 persoane cu adjectivul " importante", dar sunt om si am si eu dependentele mele, iar aceste 2 persoane sunt poate singurele ce au reusit sa faca aceasta dependenta sa merite !...