miercuri, 8 octombrie 2008

patience or nightmare?...


Sunt intr-un moment in care nu-mi pot explica multe lucruri...multe lucruri ce inainte pareau banale...nu mai am un raspuns la nimic, nu mai exista siguranta din unele puncte de vedere, iar optimismul...ei bine...se duce si el incetul cu incetul... . Nu pot accepta ceva ce ma face sa simt doar nesiguranta si tristete...nu pot spera ca va fi mai bine facand asta cand stiu ca acum nu imi face bine! Doar imi doresc sa primesc exact atat cat dau! Nu am cerut si nu voi cere niciodata mai mult!... . De fiecare data mi sa refuzat sansa de a arata ce sunt, ce pot fi...nu mai am energie...nu mai pot lupta..simt ca renunt prea usor la o lupta ce ar putea deveni victorie...dar...nesiguranta isi spune cuvantul din ce in ce mai mult...ma ascund in cuvinte pentru ca nu pot striga, nu pot spune ceea ce simt! Asa sunt...nu ma pot schimba! Am invatat sa caut afectiune si sa o daruiesc, dar inca nu stiu sa ma resemnez in momentul in care nu o primesc inapoi!...Stiu ca acum inca vorbeste copilul din mine...stiu ca va mai dura pana sa suport cu adevarat partile triste ale unei povesti... . Nu mai pot crede cand nu stiu daca am in ce sa cred... . Cand stiu canimic nu e sigur ci e doar un vis...o dorinta, nu imi doresc decat sa nu se ajunga la stadiul in care sa devenim proprii nostri dusmani...

Se spune ca lucrurile complicate genereaza frumosul...dar oare cate trebuie sa depasesti sa ajungi la acea stare de fericire? Cate trepte sunt de urcat si mai ales de cate ori trebuie sa te impiedici sa atingi podeaua?



E doar....mult prea greu cand stii ca lucrul ce l-ai dorit cel mai mult in viata nu il poti avea!...Doare....

joi, 11 septembrie 2008

...just music...




Inca nu-mi vine sa cred ca nu am niciun articol despre muzica! ce bizar...tocmai elementul principal al emotiilor mele lipseste din peisajul descriptiv!Am decis sa rezolv aceasta problema right away! So...here it goes!


Muzica...un cuvant cunoscut tuturor, numai ca fiecare il percepe in modul sau. Chiar si eu am modul meu special de a "vedea" muzica. O vad ca pe o entitate ce ia diferite forme in functie de stil, versuri, sentimente, voce... . E acel element ce reuseste ca prin minune sa augmenteze o anumita stare sau sa o diminueze, dupa caz. M-am gandit sa scriu putin si despre originile muzicii:


"Muzica datează din paleoliticul mijlociu şi constă în lovituri între pietre, lemne sau orice alte obiecte uzuale. Au fost concepute şi imnuri de slăvire, din urlete şi dansuri.
Astăzi, aceste forme de manifesare sunt privite oarecum sceptic deoarece ele erau limitate la sunete precare şi destinate mulţumirii zeilor.
Muzica neolitică se cânta în temple păgâne iar cea laică de către doici copiilor. Cu toate că nu există dovezi scrise, s-au găsit numeroase piei şi mai târziu pergamente desenate cu instrumentele preistorice.
Treptat, această muzică s-a dezvoltat ajungând la muzica antică puţin celebră şi cunoscută în ziua de azi."(sursa-wikipedia).


Este oarecum impresionant faptul ca de la a lovi niste pietre s-a ajuns la ceea ce cunoastem cu totii astazi.


La fel ca marea, si muzica are un loc special in viata mea. nu m-as imagina fara castile mele in urechi mergand cat de mult pot pe jos. Eliberare...


Intotdeauna am apreciat artistii care vad muzica mai mult decat pe o afacere profitabila. De obicei acestia sunt cei care pun suflet in muzica lor(iar diferenta se simte ...e chiar evidenta pot spune) si cei ale caror creatii merita acultate. Personal nu mi se pare ca muzica ce este creata greu este cea mai valoroasa! O melodie poate avea doar 2 sunete ce transmit cat 1000!Uneori niste versuri pot pronunta cuvinte ce nu avem curajul sa le rostim...de multe ori pot ajuta...de multe ori pot lega sau desparti persoane...de multe ori sunt doar ele...niste versuri bine ascunse undeva in adancul sufletului nostru...avand o insemnatate speciala pe care num ai noi o putem descifra...cam asta ar fi definitia " melodiei preferate". Eu, ca o persoana ce asculta muzica zilnic(as putea spune ca aceasta activitate imi ocupa majoritatea timpului) am mai multe "melodii preferate". Iata cateva din ele, in caz ca sunteti curiosi:




Anna Nalick- breathe(2 AM);
Sugababes-Shape;
Natasha ST.Pier- Comme dans un train;
Santana feat. Steve Tyler-Just Feel Better;
Nadia Ali- Crash & Burn;
Shakira- Que me quedes tu


...




De adaugat mai sunt multe!!Si cand spun multe ma refer sa sute de melodii in care ma regasesc macar intr-o parte... asta pentru ca muzica este o parte din viata mea...


vineri, 5 septembrie 2008

Don't Stop!...never stop!


E impresionant cum niste imagini, niste versuri, niste amintiri te pot face sa treci de la o emotie la alta...si de fiecare data cand vezi ca acel lucru pe care il cauti cu atata dorinta poate exista...sub imaginea altor persoane,dar ce mai conteaza??!! E acolo simti ca e atat de aproape de tine..si atunci visezi...visezi cu ochii deschisi ca poate intr-o zi va fi atat de aproape incat va ajunge sa fie palpabil. Nu te poti opri...numai valuri de sentimente te inunda, ochii iti sunt plini de lacrimi, iar zambetul de pe fata ta ia necontrolat drumul viselor....DA, exact despre asta vorbesc!Visele...poate cel mai frumos drum catre fericire, catre implinire!

Ele, visele, sunt cele ce pun bazele fericirii...iar atunci cand ceea ce au cladit este mistuit de minciuna...acea rivala cruda...atunci ele iau totul de la capat, construindu-si inca o data destinul.

De cele mai multe ori uitam sa visam! Uitam sa traim clipele din viata noastra ca si cum ar fi ultimele! Ne dorim atat de mult sa gustam din fericire incat uitam de lucrurile cu adevarat importante! Da...suna ciudat! De ce trebuie mereu sa alergam dupa fericire? De ce nu o lasam sa ne inunde? De ce ne gandim ca din moment ce minciuna ne-a doborat odata visele o va face si a2a oara? O va face...intr-adevar! Dar atunci cand se va opri din succesiunile ei crude?? Ce va fi?? Va fi sentimentul suprem, fericirea deplina...ceea ce noi nu am vrut sa lasam sa ne cuprinda datorita temerilor noastre... . Daca intalnim minciuna o data nu inseamna rutina...daca intalnim fericirea o data nu inseamna falsitate, ci libertate!

Oare cum e acolo? Oare cum e atunci? Oare cum va fi? Oare cand?...



Hai sa plutim


Hai sa zburam


Hai sa zambim


Hai sa visam


Hai sa traim


Si sa uitam


Hai sa iubim


Si sa iertam!!...

vineri, 29 august 2008

Portrait of a woman


She...you meet her every day trying to figure out her thoughts! You just can't read her mind...she's too lost in her own existance...she will never listen to you...not until she feels safe, not until you proove to be like her thoughts. You cannot pretend that you are somebody without being so...she will notice. She is just trying to figure out some things, she has feelings, she has dreams, she has ideals, she has them all! A woman will never missunderstand her thoughts, she will never do something without thinking twice, she is that type of a lifetime lady... . It's good for her not to show who she rally is when she doesn't feel safe! She knows that her beloved ones will manage to see beyond her hopeless eyes. Even tough she smiles to every person she meets and she is kind, you cannot pretend...you cannot use her just because she seems vulnerable. She did create a stone just to let only pure water play with her... she is no longer a child...she is just a portrait of a lonely, rational soul...

...haos organizat 2


Sunt doar eu incercand sa-mi explic rolul si stiu ca pana la urma voi gasi un raspuns la orice intrebare, stiu ca sunt sezoane care nu sunt ale mele, unii sunt aici doar pentru un singur lucru...altii...nu-mi imaginez..nu-mi dau seama...as vrea sa-mi dau seama...un lucru e sigur!nimeni nu poate gasi butonul de rewind...de asta mi-am dat eu timpul pe foreward! uvintele astea pe care le scriu aici sunt un jurnal pentru mine, dar stiu ca poate vor fi folosite de unii in scop personal, cu un alt inteles, alta poveste...Viata e doar o clepsidra lipita de masa...de asta nu incerc sa o desprind ci invat mereu din momentele in care imi vine sa ma ascund sub masa pe care se afla clepsidra mea. Le vreau pe toate acum! Nu mai tarziu! sa vina toate sa ma incerce, sa le cunosc...

Imi aduc aminte de primul articol in care spuneam de asa numitele"about me" care ar putea sa rasara pe parcurs...sunt mai multe de cat credeam...am multe de spus...ma simt un monstru al prezentarilor existentiale. Ele sunt bune, intr-un fel...imi arat viziunea asupra faptelor de zi cu zi, poate nu sunt singura persoana care gandeste asa. In felul in care unii oameni m-au ajutat pe mine sa deschid ochii asupra unor elemente din viata doar avand aceeasi viziune( desi conceptii diferite), asa incerc si eu sa realizez o fuziune de ganduri, analize... tu stii ca asa e! Tu mereu ai stiut pentru ca ai ascultat ce aveam de zis!Tu mereu ai stiut sa fii acolo si sa sustii sau sa transformi o idee!Tu esti acea persoana care odata ce imi spune ca imi este prietena nu disimuleaza si nu o face cu un anume interes....daca te simti "tu" atunci vei stii despre ce vorbesc.


Fi doar tu, iar eu voi fi mereu eu!


luni, 25 august 2008

ALIVE


Acest articol este dedicat persoanelor care stiu ce inseamna sa lupti pentru ceea ce iti doresti!ESPECIALLY FOR YOU GIRL...!


Scriu intr-un moment greu acum...un moment care ma face sa realizez ca sunt rare unele sentimente ,dar exista! Ma doare...ma doare faptul ca putine persoane pot simti asa si ma doare ca exact acele persoane intampina cele mai mari dificultati! Tell me girl: Why does it have to be this way? You know what...I don't care what it takes!'Cause I'm still gonna fight ! And you should do the same!Fell lucky just to be here!Fell lucky just to be you and to be alive!Stiu ca amestec 2 limbi...nu sunt increzuta...nu ma dau mare ca stiu engleza...de fapt nu o stiu la perfectie...doar scriu cum imi vine in acest moment! Si poate te intrebi de ce am ales culoarea asta pentru articol...ei bine...nu-ti aduce aminte de nimic?da...e EA!marea...doar am vorbit despre EA!Nu vreau sa repet ce ti-am spus la telefon pentru ca...nu stiu de ce dar am impresia ca ai retinut cuvintele mele!!(aici rad!)Stiu ca am fost dura si stiu ca nu aveai nevoie sa auzi ce am zis acum,dar incerc sa te fac sa vezi si o alta fata a lucrurilor chiar daca nu realizezi in momentele astea!Si...desi te ajut acum si o voi face de cate ori vei avea nevoie as vrea sa stii ca uneori ma doare comportamentul tau...indiferenta ta...de asta am si ales sa stau mai departe...nu mai pot vorbi cu tine cum o faceam inainte...imi pare rau,dar cum eu nu-mi pierd niciodata speranta...nu vreau sa scriu aici prea mult!ia ce am scris aici ca pe un cadou,sau nu stiu...inchei aici ca doare...si stii si tu cum, ce si cat. Doar pot sa te asigur ca o sa fie bine!It's a promise!


sâmbătă, 23 august 2008

...haos organizat


...stau pe un scaun inalt,ma uit intr-un ecran plat si scriu...scriu despre sentimente, despre viata, despre zile, despre prieteni, despre falsitatea umana,despre tot ceea ce ma intampina zi de zi...si in felul asta scriu despre mine. Nu ma intereseaza haosul prin care trec zi de zi atata timp cat el mi se arata bine organizat...


Am incercat sa deschid cerul, sa scriu pe un nor cu o picatura de ploaie,apoi sa arunc in mare fulgerele si sa las soarele sa muste din tunete. Mi-am incercat norocul lasand o floare sa se ofileasca pentru ca mai apoi sa incerce sa se replanteze singura..inca n-a mers...nu si-a gasit semintele necesare...dar nu-mi pierd speranta,o ud zilnic,dar..e vara..cald...seceta...e uscata, si isi refuza o noua viata desi stie ca in acea viata poate avea parte de linistea ce si-a dorit-o. Am mers pe malul marii sa-mi dau seama de ce valurile se intorc mereu de unde au plecat...raspunsul...nici el nu venea,dar am observat ca odata udate picioarele mele s-au uscat...ma gandeam ca nu le voi mai uda,dar am indraznit si au fost la fel de ude...atunci am fost implinita! M-am gandit ca se poate, dar totusi ele trebuiau uscate bine inainte de a fi udate din nou...tocmai am realizat ceva!:) Sunt fericita,dar inca nu sunt pregatita sa le ud din nou...mi-e frica sa nu racesc,sa fie apa prea rece...nu stiu...ma gandeam sa las apa sa vina la ele...da! Voi sta mai aproape de mal. Poate ca usor usor o sa am curaj sa ma apropii....candva...odata...dintr-o data!



...dar totusi...de ce cad frunzele toamna??